În acest articol vei descoperi care sunt articulațiile carpometacarpiene, cum se împart acestea, structura lor osoasă și cartilaginoasă, mijloacele de unire, precum și mișcările specifice fiecărei articulații.
Împărțirea articulațiilor carpometacarpiene
Datorită poziției anatomice și a biomecanicii articulare, articulațiile carpometacarpiene se împart în:
- Articulația carpometacarpiană a policelui
- Articulația carpometacarpiană a degetelor II-V
Articulația carpometacarpiană a policelui
Este o articulație în „șa” numită și articulația trapezometacarpiană.
Componente osoase
Fața inferioară a trapezului, de formă patrulateră, concavă în sens transversal și convexă anteroposterior. Fața articulară pe baza metacarpului I este invers conformata: convexă în sens transversal, concavă anteroposterior.
Componente cartilaginoase
Suprafețele articulare sunt acoperite de un cartilaj hialin.
Mijloace de unire
Capsula fibroasă de formă unui manșon se inserează pe marginile suprafețelor articulare ale oaselor de contact: este mai laxa, permițând mișcări mai ample. Fascicolele fibroase situate pe fața posterioară și laterală au rol de întărire a capsulei.
Cavitatea articulară
Membrana sinovială fină tapetează fața internă a capsulei fibroase, cu inserția pe marginile cartilajelor articulare.
Mișcările
Cele două fețe articulare au formă de „șa”, realizându-se o articulație de șa sau prin îmbucătura reciprocă. Este cea mai diferențiată articulație a mâinii, datorită căreia policele poate executa mișcări caracteristice umane legate de prehensiune.
Articulația dispune de două axe principale: – Axul antero-posterior trece prin baza primului metacarpian și permite mișcări de abducție-adducție. – Axul transversal străbate trapezul, în jurul lui efectuându-se mișcări de opoziție și repoziție.
- Abducția – mișcarea prin care policele este îndepărtat de celelalte degete, având o mărime de 40°.
- Adducția – apropierea policelui în planul palmei de celelalte degete.
- Opoziția – mișcarea caracteristică omului prin care, în urma flexiei în articulație, policele părăsește planul palmei și este îndreptat spre mijlocul acesteia, față în față cu celelalte degete. Amplitudinea opoziției permite policelui să atingă vârful degetului mic.
- Repoziția – mișcarea inversă opoziției, realizându-se prin extensia articulației, policele fiind plasat lângă celelalte degete în planul palmei.
- Circumducția policelui – se face prin legarea mișcărilor precedente.
Articulațiile carpometacarpiene ale degetelor II-V
Componente osoase
Fețele articulare inferioare ale rândului distal carpian și fețele articulare situate la baza metacarpienelor II-V.
Componente cartilaginoase
Suprafețele articulare sunt acoperite de un cartilaj hialin subțire.
Mijloace de unire
Capsula articulară fibroasă comună se inserează la marginea cartilajelor articulare.
Ligamentele de întărire a capsulei sunt:
- Ligamentele carpometacarpiene palmare
- Ligamentele carpometacarpiene interosoase
- Ligamentele carpometacarpiene dorsale
Cavitatea articulară
Sinoviala prezintă o prelungire distală a sinovialei articulației mediocarpiene.
Mișcări
Acționează ca articulații plane, permițând mici mișcări de alunecare metacarpienelor, modificându-se astfel forma palmei necesară cuprinderii suprafețelor plane sau curbe.
