Durerea lombară joasă cronică și acută reprezintă o problemă de sănătate globală și o cauză majoră de dizabilitate la adulții tineri – ce reduce semnificativ calitatea vieții pacienților.
Tratamentul ei eficient necesită o abordare holistică și integrată ce ia în considerare atât factorii fizici, cât și cei psihologici, sociali și de mediu.
Printre factorii fizici care contribuie la durerea lombară joasă se numără obezitatea, activitatea fizică redusă și solicitările mecanice asupra coloanei vertebrale datorate sarcinilor fizice de la locul de muncă și de acasă.
Durerile de spate sunt o cauză majoră de absenteism la locul de muncă și au o pondere ridicată în concediile medicale solicitate de angajați.
Percepția durerii nu este doar o senzație fizică, ci o experiență complexă, influențată de starea psihologică și de mediul social al individului, de factori emoționali, cognitivi și sociali.
Stresul, anxietatea și depresia influențează, de asemenea, apariția durerii lombare joase. Satisfacția scăzută la locul de muncă, relațiile proaste cu șefii și cu colegii, sarcinile monotone, plictisitoare, rutina profesională și nivelurile ridicate de stres cresc riscul de durere și percepția exacerbată a acesteia.
Statutul socio-economic și nivelul educațional scăzut contribuie și ele la prevalența acestei afecțiuni prin angajarea în munci fizice grele, prin expunerea la factori de risc ocupaționali și, de asemenea, datorită neglijenței vizavi de starea de sănătate și prezentarea la timp la medic.
O echipă multidisciplinară care include medici, fizioterapeuți, psihologi și consilieri ocupaționali poate furniza o abordare integrată și holistică a tratamentului fiecărui pacient.
Educația preventivă privind postura corectă, exercițiile de întărire a musculaturii și tehnicile de gestionare a stresului sunt benefice, iar rezultatele sunt obținute pe termen lung.
Terapia fizică este un pilon al abordării holistice în tratamentul durerilor de spate din zona lombară joasă.
Aceasta implică exerciții personalizate pentru a crește flexibilitatea, forța și rezistența, îmbunătățind capacitatea funcțională a persoanelor cu durere cronică lombară.
Activitatea fizică include exerciții cardio, aerobice și de rezistență pentru creșterea mobilității și reducerea senzației de durere.
Integrarea terapiilor complementare și alternative – precum acupunctura, masajul, îngrijirea chiropractică și yoga – poate contribui la reducerea durerii și îmbunătățirea funcționalității.
Intervențiile psihologice, precum terapia cognitiv-comportamentală și reducerea stresului bazată pe mindfulness și meditație vizează schimbarea gândurilor obsesive, acceptarea durerii și modificarea comportamentelor nesănătoase legate de durere și dizabilitate.
Mediul de lucru, dinamica familiei și sistemele de suport social influențează managementul de caz, iar modificările de dietă și stil de viață au un rol recunoscut în succesul abordării problemelor asociate durerilor de coloană.
Dietele antiinflamatorii și echilibrate, hidratarea adecvată, managementul greutății, gestionarea stresului și educarea fiecărui pacient contribuie la schimbarea de paradigmă în abordarea managementului durerii din toate perspectivele.
Deprivarea de somn poate duce la exacerbarea sensibilității la durere, iar starea emoțională și psihologică influențează nivelul de activitate fizică zilnică și poate duce la evitarea mișcării active. O bună igienă a somnului presupune ore de somn regulate, o poziție corectă pentru dormit și relaxarea înainte de culcare pentru un somn profund și odihnitor.
Evaluarea completă, cuprinzătoare a stării de sănătate a pacientului pentru recomandarea unei abordări terapeutice adecvate și personalizate include: colectarea unui istoric medical cât mai detaliat; evaluarea intensității și impactului durerii asupra vieții sale de zi cu zi; stimularea motivației pentru schimbare în toate ariile vieții – de la activitatea fizică regulată și somn odihnitor la o nutriție echilibrată, alimentație sănătoasă și preocuparea constantă pentru starea de bine.
Găsirea scopului în viață și echilibrul sufletesc și spiritual oferă reziliență pacientului în fața bolii, iar familia, prietenii, relațiile și suportul social combat izolarea și reduc frecvența stărilor de anxietate și depresie.
Printre măsurile preventive și de modificare a stilului de viață se recomandă: utilizarea mobilierului ergonomic la locul de muncă și în biroul de acasă; schimbarea frecventă a pozițiilor de ședere; pauze regulate de mișcare între episoadele de muncă; purtarea încălțămintei confortabie; evitarea ridicării de greutăți mari într-un mod incorect; adoptarea unor poziții sănătoase de somn.
