Durerea de genunchi – posibile afecțiuni și metode recomandate de tratament

Durerea de genunchi – posibile afecțiuni și metode recomandate de tratament

Durerea de genunchi este o problemă frecventă, care afectează persoane de toate vârstele și poate avea cauze diverse, de la leziuni acute până la afecțiuni cronice. Identificarea corectă a cauzei este esențială pentru a recomanda tratamentul adecvat și a preveni complicațiile pe termen lung.

Cauze frecvente ale durerii de genunchi

1. Leziuni traumatice

• Entorse sau întinderi ligamentare:
  • Cauze: Aceste leziuni apar atunci când genunchiul este supus unor mișcări bruște, forțate sau traumatismelor directe, care întind sau chiar pot afecta ligamentele.
  • Mecanism: De obicei, se produc în timpul unei mișcări necontrolate, cum ar fi o aterizare greșită, o cădere sau un impact lateral care împinge genunchiul într-o poziție anormală.
  • Simptome: Durere localizată, tumefacție (umflare), sensibilitate la atingere și, în cazurile severe, instabilitate articulară.
  • Tratament: Depinde de severitate – poate varia de la repaus și aplicarea de gheață până la fizioterapie sau imobilizare temporară.
• Ruptura ligamentului încrucișat anterior (LIA):
  • Cauză: Este o leziune comună în sporturile care implică schimbări rapide de direcție, opriri bruște sau sărituri (ex. fotbal, baschet, schi).
  • Mecanism: O forță puternică asupra genunchiului, mai ales în timpul unei rotații interne sau externe, poate provoca ruptura ligamentului.
  • Simptome:
    • Un sunet distinct („poc”) în momentul ruperii.
    • Durere severă și incapacitatea de a susține greutatea pe piciorul afectat.
    • Tumefacție rapidă și pierderea stabilității genunchiului.
  • Tratament:
    • În cazurile ușoare, se poate opta pentru tratament conservator: fizioterapie, utilizarea unui ortez și medicamente antiinflamatorii.
    • În cazurile severe, intervenția chirurgicală (reconstrucția ligamentului) este necesară.
• Leziuni de menisc:
  • Cauză: Apar prin mișcări de răsucire sau rotație bruscă a genunchiului, mai ales când piciorul este fixat la sol.
  • Anatomie implicată: Meniscurile sunt structuri fibro-cartilaginoase ce acționează ca amortizoare între femur și tibie, oferind stabilitate și absorbția șocurilor.
  • Simptome:
    • Durere laterală sau medială a genunchiului, în funcție de meniscul afectat.
    • Blocarea genunchiului sau senzația de prindere.
    • Umflare progresivă și rigiditate articulară.
  • Tratament:
    • Tratamentul conservator include repaus, terapie fizică și medicație antiinflamatoare.
    • În cazuri grave, se poate recurge la artroscopie pentru repararea sau îndepărtarea fragmentului afectat.
• Fracturi:
  • Cauză: Traume directe severe, cum ar fi accidentele de mașină, căderile de la înălțime sau loviturile puternice în zona genunchiului.
  • Oase afectate: Rotula (cel mai frecvent), femurul distal sau tibia proximală.
  • Simptome:
    • Durere intensă, imediată, la locul fracturii.
    • Deformare vizibilă sau incapacitatea de a mișca genunchiul.
    • Umflare severă, vânătăi și uneori pielea tensionată de hematom.
  • Tratament:
    • În cazurile mai puțin severe, poate fi utilizată imobilizarea cu ghips sau orteze.
    • Fracturile complicate necesită intervenții chirurgicale pentru fixarea oaselor cu șuruburi, tije sau plăci metalice.

2. Afecțiuni degenerative

• Artroza genunchiului (gonartroză):
  • Cauze:
    • Îmbătrânirea (uzură naturală a articulației).
    • Factori mecanici, precum deformările osoase sau suprasolicitarea articulației (ex. obezitatea, activități fizice intense).
    • Traumatisme sau leziuni anterioare ale genunchiului.
    • Predispoziția genetică.
  • Simptome:
    • Durere cronică, agravată de efort și redusă în repaus.
    • Rigiditate articulară, în special dimineața sau după perioade lungi de inactivitate.
    • Scăderea mobilității genunchiului.
    • Crepitații (sunete de „pocnituri” sau frecări) în timpul mișcării.
    • Inflamație sau umflături, în unele cazuri.
  • Tratament:
    • Conservator: Analgezice, antiinflamatoare, kinetoterapie, injecții intraarticulare (acid hialuronic sau corticoizi).
    • Chirurgical: Artroplastie (înlocuirea articulației) în cazurile avansate.
• Osteocondrita disecantă:
  • Cauze:
    • Traumatisme repetate sau microtraume.
    • Tulburări de circulație a sângelui în osul subcondral.
    • Factori genetici sau dezechilibre de creștere.
  • Simptome:
    • Durere difuză sau localizată la nivelul genunchiului.
    • Blocarea articulației (în cazurile severe).
    • Umflături și sensibilitate la palpare.
    • În stadiile avansate, instabilitatea articulației din cauza fragmentelor osoase.
  • Tratament:
    • Conservator: Repauz, evitarea activităților fizice intense, imobilizarea articulației, fizioterapie.
    • Chirurgical: Fixarea fragmentelor osoase sau îndepărtarea fragmentelor libere în cazuri severe.

3. Afecțiuni inflamatorii

• Artrita reumatoidă (AR) – Este o boală autoimună sistemică, caracterizată prin inflamația cronică a articulațiilor, inclusiv a genunchiului. Sistemul imunitar atacă în mod eronat țesuturile proprii, în special sinoviala, ceea ce duce la durere, umflare și, în timp, la distrugerea cartilajului și a osului.
  • Cauze:
    • Mecanisme autoimune: Dereglare a sistemului imunitar.
    • Factori genetici: Prezența anumitor gene (ex. HLA-DR4) poate crește riscul.
    • Factori de mediu: Fumatul, infecțiile și dezechilibrele hormonale sunt factori declanșatori.
  • Simptome specifice pentru genunchi:
    • Durere articulară persistentă.
    • Umflare și sensibilitate la atingere.
    • Rigiditate, mai pronunțată dimineața sau după perioade de inactivitate (peste 30 de minute).
    • Limitarea mișcărilor genunchiului.
    • În stadii avansate, deformarea articulației și instabilitate.
  • Alte manifestări asociate:
    • Oboseală generală, febră ușoară, scădere în greutate.
    • Noduli reumatoizi (mici excrescențe dure sub piele).
  • Complicații:
    • Eroziuni osoase, deformări severe.
    • Instabilitate articulară.
    • Afectarea altor organe (plămâni, inimă, ochi).
  • Tratament:
    • Medicație:
      • Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) pentru reducerea inflamației.
      • Medicamente antireumatice modificatoare ale bolii (DMARDs), precum metotrexatul.
      • Terapie biologică (ex. inhibitori de TNF).
    • Reabilitare: Kinetoterapie și fizioterapie.
    • Chirurgical: Sinovectomie, artroplastie (înlocuirea articulației) în cazurile severe.

• Bursita genunchiului– este o inflamație a burselor, mici saci cu lichid care reduc frecarea și facilitează mișcarea între componentele articulației. Aceasta poate apărea din cauza presiunii excesive, a traumatismelor repetate sau a infecțiilor.
  • Tipuri de bursită la genunchi:
    • Bursita prepatelară (în fața rotulei): Apare frecvent la persoanele care petrec mult timp îngenuncheate („genunchiul menajerei”).
    • Bursita infrapatelară (sub rotulă): Este asociată cu alergarea sau alte activități care implică sărituri frecvente.
    • Bursita pes anserinus (în partea interioară a genunchiului): Este comună la persoanele obeze sau cele cu osteoartrită.
    • Cauze:
      • Traumatisme directe sau presiune repetată asupra genunchiului.
      • Infecții (bursită septică).
      • Afecțiuni inflamatorii (ex. artrita reumatoidă, guta).
    • Simptome:
      • Umflare localizată peste zona bursei afectate.
      • Durere accentuată de mișcare sau presiune.
      • Căldură și roșeață (în cazul bursitei septice).
      • Limitarea mișcărilor din cauza disconfortului.
    • Complicații:
      • Infecție (dacă bursita este cauzată de agenți patogeni).
      • Rigiditate prelungită a articulației.
    • Tratament:
      • Conservator:
        • Repaus și evitarea presiunii asupra genunchiului.
        • Aplicarea de gheață pentru reducerea inflamației.
        • AINS pentru ameliorarea durerii și inflamației.
      • Proceduri medicale:
        • Aspirație (extracția lichidului din bursă).
        • Injecții cu cortizon pentru inflamație severă.
      • Chirurgical: Îndepărtarea bursei în cazuri refractare sau în prezența infecției severe.

  4. Afecțiuni asociate suprasolicitării

  • Sindromul de durere patelofemurală (SDPF)– este o afecțiune caracterizată prin durere în partea anterioară a genunchiului, mai ales în jurul sau sub rotulă (patela). Este cauzată de suprasolicitarea articulației patelofemurale, fiind frecvent întâlnită la alergători, cicliști și alte persoane active fizic.
    • Cauze:
      • Alinierea incorectă a rotulei în șanțul femural (disfuncție biomecanică).
      • Suprasolicitarea genunchiului în activități repetitive, cum ar fi alergatul sau urcatul scărilor.
      • Dezechilibre musculare: slăbiciunea cvadricepsului sau dezechilibre între mușchii coapsei.
      • Tensiunea excesivă în banda iliotibială sau alte structuri moi.
    • Simptome:
      • Durere difuză sau surdă în partea anterioară a genunchiului.
      • Agravată de: alergat, sărituri, statul prelungit pe scaun („semnul teatrului”), urcat sau coborât scările.
      • Sunete de pocnituri sau frecare în genunchi în timpul mișcării.
    • Tratament:
      • Conservator:
        • Repaus relativ, evitarea activităților care provoacă durerea.
        • Aplicarea de gheață pentru reducerea inflamației.
        • AINS pentru gestionarea durerii.
        • Kinetoterapie:
          • Întărirea cvadricepsului, mai ales a vastului medial oblic.
          • Întinderea mușchilor tensionați (hamstring, banda iliotibială).
      • Chirurgical: În cazuri rare, pentru corectarea aliniamentului rotulei.
  POTI FACE AICI PROGRAMARE pentru o consultatie.
  • Tendinita rotuliană– cunoscută și sub denumirea de „genunchiul săritorului”, este o inflamație sau degenerare a tendonului rotulian, care conectează rotula (patela) de tibie. Este frecvent întâlnită la sportivii care practică activități ce implică sărituri sau schimbări rapide de direcție (baschet, volei, atletism).
    • Cauze:
      • Suprasolicitarea tendonului prin mișcări repetitive de extensie a genunchiului.
      • Microtraume repetate care depășesc capacitatea de vindecare a tendonului.
      • Dezechilibre musculare sau biomecanică anormală a piciorului.
    • Factori de risc:
      • Sporturi care implică sărituri frecvente sau alergare intensă.
      • Încălzire inadecvată înainte de antrenamente.
      • Tehnică deficitară în sărituri sau aterizări.
      • Slăbiciune sau rigiditate musculară în cvadriceps sau gambe.
    • Simptome:
      • Durere localizată sub rotulă, care:
        • Inițial apare după activități fizice intense.
        • Devine progresiv persistentă și mai intensă în timpul antrenamentelor.
      • Sensibilitate la palparea tendonului rotulian.
      • În cazurile avansate, durere chiar și în repaus.
    • Tratament:
      • Conservator:
        • Repaus de la activitățile sportive care provoacă simptomele.
        • Aplicarea de gheață pe zona afectată pentru reducerea inflamației.
        • AINS pentru ameliorarea durerii.
        • Kinetoterapie:
          • Exerciții excentrice pentru întărirea tendonului.
          • Întinderi ale cvadricepsului și gambei.
        • Purtarea benzilor de susținere patelare (benzi infrapatelare).
      • Chirurgical: Pentru cazuri severe, când tratamentele conservatoare nu funcționează.
    • Prevenție:
      • Încălzire și întinderi adecvate înainte de exerciții.
      • Creșterea treptată a intensității antrenamentelor.
      • Folosirea tehnicii corecte la sărituri și aterizări.
      • Încălțăminte adecvată și suprafețe de antrenament sigure.

5. Factori de risc

• Vârsta înaintată.
• Greutatea excesivă, care exercită presiune suplimentară asupra genunchiului.
• Activități fizice intense sau practicate incorect.
• Istoric familial de afecțiuni articulare.

Simptome care însoțesc durerea de genunchi

• Umflarea și rigiditatea articulației.
• Zgomote precum pocnituri sau trosnituri.
• Instabilitatea genunchiului.
• Dificultăți de mișcare sau extensie completă.
• Roșeața și senzația de căldură localizată.

Tratament conservator

• Odihnă și evitarea suprasolicitării: Importantă în fazele inițiale ale unei leziuni acute.
• Aplicații de gheață: Pentru reducerea inflamației și durerii.
• Comprese elastice: Stabilizează articulația și reduc edemul.
• Medicație: Antiinflamatoare și analgezice.
• Proceduri de recuperare medicală:
  • Kinetoterapie
    • Cum ajută:
    • Consolidarea mușchilor: Exercițiile personalizate ajută la întărirea mușchilor din jurul genunchiului, reducând stresul asupra articulației.
    • Îmbunătățirea mobilității: Ajută la restabilirea gamei de mișcare pierdută din cauza durerii sau rigidității.
    • Corectarea posturii: Poate corecta alinierea genunchiului și a picioarelor pentru a reduce încărcarea incorectă pe articulație.
    • Recuperarea funcției: Este esențială pentru reabilitarea după o accidentare sau intervenție chirurgicală la genunchi.
    • Indicații specifice: Artroza, tendinită, sindromul de durere patelofemurală, recuperarea post-chirurgicală.
  • Terapia Tecar:
    • Cum ajută:
    • Reducerea durerii: Utilizează curenți de frecvență joasă pentru a stimula circulația și a reduce durerea.
    • Accelerarea regenerării: Crește fluxul sanguin și temperatura locală, îmbunătățind oxigenarea țesuturilor.
    • Scăderea inflamației: Ajută la reducerea edemului și inflamației prin stimularea drenajului limfatic.
    • Indicații specifice: Leziuni ligamentare, tendinită, entorse, recuperare după artroscopie.
  • Terapie Laser
    • Cum ajută:
    • Stimularea regenerării tisulare: Laserul stimulează celulele să producă mai mult colagen, ajutând la vindecarea țesuturilor.
    • Reducerea inflamației: Acționează asupra țesuturilor inflamate, diminuând umflătura și roșeața.
    • Calmarea durerii: Blocarea semnalelor dureroase către creier și eliberarea de endorfine.
    • Indicații specifice: Artrită, leziuni ale meniscului, inflamații cronice.
  • Terapie TENS
    • Cum ajută:
    • Reducerea durerii: Electrozii plasați pe piele trimit impulsuri electrice care blochează semnalele de durere către creier.
    • Stimularea eliberării de endorfine: Acești hormoni naturali reduc percepția durerii.
    • Relaxarea musculară: Reduce tensiunea musculară, frecvent asociată cu durerile articulare.
    • Indicații specifice: Dureri acute sau cronice de genunchi, dureri postoperatorii.
  • Terapia Shockwave:
    • Cum ajută:
    • Reducerea inflamației cronice: Undele de șoc stimulează metabolismul local, facilitând vindecarea.
    • Fragmentarea calcificărilor: Ajută la descompunerea depunerilor de calciu din jurul articulației sau tendoanelor.
    • Calmarea durerii: Prin îmbunătățirea circulației și activarea punctelor trigger dureroase.
    • Îmbunătățirea mobilității: Ajută la recuperarea gamei de mișcare prin reducerea durerii și îmbunătățirea structurii țesuturilor.
    • Indicații specifice: Tendinita patelară, fasceită plantară, leziuni cronice.

Proceduri minim invazive

• Infiltrații intraarticulare:
  • Cu corticosteroizi: Reduc inflamația.
  • Cu acid hialuronic: Îmbunătățesc lubrifierea articulației.
  • PRP (plasmă bogată în trombocite): Stimulează regenerarea țesuturilor.
• Artroscopie: Pentru repararea meniscului sau a ligamentelor.

Intervenții chirurgicale

• Reconstrucția ligamentului încrucișat anterior: Utilizată în cazul rupturilor severe.
• Proteza de genunchi (artroplastie): Indicată în gonartroză avansată.
• Osteotomia genunchiului: Realinierea osului pentru a reduce presiunea pe articulație.

Recuperare medicală

Programe complexe de fizioterapie, hidrokinetoterapie și masaj terapeutic, menite să accelereze vindecarea și să îmbunătățească funcționalitatea articulației.

Prevenirea durerii de genunchi

• Menținerea unei greutăți optime.
• Practicarea exercițiilor de întărire a musculaturii din jurul genunchiului.
• Încălzirea corectă înainte de activități fizice.
• Folosirea echipamentului sportiv adecvat.

Durerea de genunchi poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții, dar cu un diagnostic precis și tratament adecvat, majoritatea afecțiunilor pot fi gestionate eficient. Este recomandat să consultați un specialist ortoped sau de recuperare medicală pentru un plan personalizat de tratament.