Acest articol detaliază simptomele, clasificările și opțiunile de tratament pentru fractura de cap radial. Sunt prezentate clasificările Mason, Morrey și Hotchkiss, precum și metodele ortopedice și chirurgicale utilizate în recuperarea pacienților.
Informații generale
Radiusul este un os lung, situat în partea laterală a antebrațului. El prezintă un corp și două epifize. Epifiza superioară: alcătuită din cap (cilindru plin, mai înalt medial), col (porțiunea îngustată ce leagă capul de corp), și tuberozitatea radiusului (proeminență ovoidă situată sub col, pe ea inserându-se mușchiul biceps brahial).
Mecanism
Cădere direct în mână cu cotul în extensie. La fracturile intraarticulare, porțiunea antero-laterală este cea mai frecventă zonă predispusă fracturii. Un caz special este fractura Essex-Lopresti: fractură a capului radial cu deplasare, ruptură intramedulară și ruptură a ligamentului radio-ulnar distal. Această fractură se mai poate asocia și cu dislocarea cotului.
Simptome
Durere, scăderea razei de mișcare (în general pronație-supinație), deformare locală, hematom local. Se recomandă verificarea stabilității ligamentului radio-ulnar distal. Pot fi prezente echimoze locale, crepitații la mișcări de pronație-supinație (uneori, un fragment fracturat poate bloca rotația antebrațului), uneori chiar blocarea acestei mișcări.
Afecțiuni asociate: fractura de cap radial se asociază cu ruptură de ligament colateral medial; cu fractură de capiteliu; cu luxația posterioară a cotului; cu fractură de proces coronoid („teribila triadă”); fractura Monteggia; fractura Essex-Lopresti.
Diagnostic
Radiografia se practică în două incidențe: anteroposterior și lateral. CT-ul nu este folositor.
Clasificări
De-a lungul timpului s-au dezvoltat mai multe clasificări. Prima clasificare este clasificarea Mason:
- Tip I – fractură de cap radial fără deplasare;
- Tip II – fracturi de cap radial cu deplasare, o mare parte a capului radial rămânând intactă;
- Tip III – cominutive (acest tip indicând excizia capului radial).
A doua clasificare este clasificarea Morrey. Aceasta este o clasificare Mason, modificată și include fracturi ale colului radial. Ea aduce o definire cantitativă a deplasării (un fragment care implică mai mult de 30% din suprafața articulară, și care este deplasat mai mult de 2 mm). Nu în ultimul rând, tipul IV, ca și completare a clasificării Mason: fracturi de cap radial cu luxații ale cotului. Totuși, includerea în clasificarea fracturilor de cap radial a luxațiilor este considerată de mulți autori nepotrivită.
A treia clasificare și cea mai folosită este clasificarea Hotchkiss:
- Tip I – cu minimă deplasare, nu necesită tratament chirurgical;
- Tip II – fracturi cu deplasare parțială a capului radial, care blochează mișcarea de pronație-supinație a antebrațului și fracturi care implică întreg capul radial, dar care sunt reparabile;
- Tip III – fracturi ale capului radial care nu sunt reparabile și care necesită excizie cu sau fără protezare.
Ca și concept, această clasificare este folositoare, dar este totuși dificil de diferențiat o fractură reparabilă chirurgical de una nereparabilă.
Tratament ortopedic
Majoritatea fracturilor izolate de cap radial sunt tratate ortopedic. Marea problemă pe care o întâmpină unii pacienți tratați ortopedic este redoarea post imobilizare. În cazul fracturilor fără deplasare se recomandă imobilizare în atelă gipsată, 3 săptămâni. Se recomandă reluarea mișcărilor cât mai curând, după îndepărtarea imobilizării.
Tratament chirurgical
Este indicat în fracturile cu deplasare.
1. Reducere deschisă și fixare internă
O indicație relativă este o deplasare mai mare de 2 mm, fără blocarea mobilității. Mason tip II are indicație pentru tratament chirurgical atunci când apare o blocare a mobilității antebrațului. Chiar și un mic fragment din capul radial poate contribui la instabilitatea cotului și a antebrațului. Ca și materiale de osteosinteză, se folosesc plăcuțe speciale, în formă de T și L, care imită forma anatomică a capului radial, șuruburi Herbert, broșe.
2. Rezecția capului radial fără protezare
Este un tratament de succes cu o selecție atentă a pacienților (pacienți vârstnici, cu fracturi complexe, izolate, fără fracturi de proces coronoid). Totuși, la evaluarea intraoperatorie, orice instabilitate a antebrațului, a cotului, sau o fractură de proces coronoid îndreaptă chirurgul către a alege o protezare a capului radial.
3. Protezarea capului radial
Se face cu proteze metalice sau cu un tip de proteze moi (care folosesc mai mult ca spacere = distanțiere), proteze cimentate și proteze cu cap mobil.
