Medicii şi terapeuţii clinicii sunt deschişi, politicoşi şi de treabă. Se implică cu adevărat în relaţia cu pacienţii lor
„Din primăvara acestui an, mă confrunt cu o hernie de disc lombară de natură inflamatorie care apasă pe un nerv şi îmi produce durere. Practic, în luna martie, într-un moment în care făceam curat prin casă stând aplecat şi cu spatele arcuit într-o poziţie incorectă, care îmi forţa coloana, s-a declanşat durerea.
Iniţial, nu am băgat-o în seamă. Mă gândeam că sunt tânăr, am doar 28 de ani, ce se poate întâmpla dacă mai forţez un puţin coloana până termin tot ceea ce am de făcut prin casă. Dar iată că s-a întâmplat neprevăzutul. S-a auzit ceva, un sunet ciudat, un fel de pocnitură, un pârâit de oase urmat imediat de o durere inimaginabilă, care m-a ţinut blocat câteva ore, cu tot cu analgezicele puternice pe care mi le-am administrat imediat şi care m-a obligat să stau o zi în pat. M-am gândit pe moment că e doar ceva muscular şi voi rezolva cu puţin stretching şi ceva mişcare.
Cum durerea refuza însă să cedeze, după câteva zile, fratele meu George – care frecventa deja clinica Socrates pentru o problemă genetică legată de încheieturi – mi-a recomandat să vin aici, spunându-mi că e o clinică foarte bună, cu condiţii excelente de tratament şi nişte oameni minunaţi.
Filmul făcut a relevat clar inflamaţia şi hernia de disc, iar doamna dr. Cristina Popescu mi-a recomandat un pachet complex de proceduri constând în masaj, laserterapie, ultrasunete şi kinetoterapie, insistând să mă ţin de tratament atâta timp cât e nevoie pentru a rezolva complet problema.
După prima lună de tratament, la finalizarea a două sesiuni de câte 10 zile de tratament, am remarcat îmbunătăţiri evidente în starea mea. Durerea nu mai era constantă, era mai puţin profundă şi fulgerătoare, nu mă mai săgeta frecvent. De asemenea, mi-a crescut flexibilitatea şi chiar puteam din nou să mă aplec să îmi leg singur şireturile.
Am început să glumesc cu doamna doctor, întrebând-o când pot să mă apuc din nou de sală, fiind obişnuit să fac exerciţii de forţă. Toate la timpul lor, mi-a răspuns doamna doctor, iar timpul refacerii complete nu venise încă. Era doar o ameliorare care, pentru a nu fi temporară şi reversibilă, trebuia consolidată.
Din păcate, deşi am fost avertizat de specialiştii Socrates Clinic să nu fac acest lucru, am fost nevoit să întrerup tratamentul pentru o perioadă de trei luni pentru a pleca din ţară. M-am deplasat în Irlanda la un stagiu în interes profesional. Continuam parţial doar cu kinoteterapia individuală, făceam din când în când singur acasă exerciţiile de gimnastică medicală recomandate, dar nici aceasta zilnic, ci cam de două ori pe săptămână, când îmi aduceam aminte şi îmi făceam timp.
După trei săptămâni de la întreruperea tratamentului, a revenit brusc durerea sâcâitoare de care speram în sinea mea că scăpasem. Într-o dimineaţă, după ce am tuşit intens stând puţin aplecat din spate, mi-am forţat zona lombară ce era deja afectată şi am redeclanşat vechea problemă, la care s-a adăugat un element care m-a speriat şi mai tare: o amorţeală în degetul mare de la picior. Starea mea de sănătate ce începuse să se amelioreze acum s-a agravat.
Am încercat cât eram în Irlanda diverse tratamente alternative: am fost la un chiropractician, am făcut acupunctură, am reluat exerciţiile de gimnastică, dar fără supraveghere de specialitate, am făcut un RMN şi mergeam de patru ori pe săptămână la înot la recomandarea chiropracticianului. Din păcate, în cazul meu, toate acestea nu au funcţionat, nu au dat rezultatele aşteptate. Mi-am îmbunătăţit din nou forma fizică generală a corpului, dar fără rezultate relevante pentru ameliorarea durerilor lombare.
Atunci când am revenit în ţară în luna august, după trei luni de pauză, am reluat imediat tratamentul la Socrates Clinic. Am fost avertizat că va dura mai mult de data aceasta şi ameliorarea va apărea mai greu decât în prima fază deoarece afecţiunea mea, neglijată fiind, se agravase şi devenise cronică.
După două luni de tratament, în a doua etapă a tratamentului, am redevenit mai flexibil, degetul îmi amorţeşte încă, dar mai rar, însă durerile au rămas cam aceleaşi. Ocazional pot să mai merg la înot, dar a trebuit să renunţ momentan de tot la mersul la sală. Trebuie, deci, să am răbdare şi tenacitate.
Viaţa profesională mi-a fost şi ea direct afectată. În Irlanda m-am învăţat să lucrez la calculator stând mai mult în picioare. Nu puteam sta pe scaun mai mult de o oră fără să apară durerea de spate, chiar şi cu perne de susţinere speciale pentru zona lombară.
Mi-am achiziţionat apoi un scaun special de lucru, fără spătar şi cu un suport special pentru genunchi, similar băncilor de rugăciune, situat mai jos, aproape de nivelul solului, care mă ajută să îmi distribui altfel greutatea corpului. Prin schimbarea centrului de greutate şi prin obligarea spatelui la o poziţie corectă, nu se mai pune atâta presiune pe zona lombară atunci când stau aşezat şi nu mai simt durere când folosesc acest scăunel special, comparativ cu momentele când stau în picioare.
Apreciez condiţiile de tratament oferite la Socrates, aparatura îngrijită şi faptul că oamenii sunt deschişi, politicoşi şi de treabă. Se implică cu adevărat în relaţia cu pacienţii lor. Mă supraveghează să îmi fac corect exerciţiile, îmi oferă explicaţii şi îmi răspund la toate întrebările privind terapia, au răbdare să îmi explice detaliat fiecare mişcare.
Preţurile pot părea relativ ridicate pentru românul de rând, dar pentru mine, ca programator, sunt accesibile, mai ales că, fiind un pacient fidel, pe termen mai lung, care plăteşte totul cash, din propriul buzunar, fără intermedierea unui asigurător de stat sau privat, beneficiez de o reducere de fidelizare consistentă, oferită fără să o cer eu în mod explicit şi care m-a surprins plăcut. Am recomandat deja clinica Socrates altor doi prieteni care ar veni încă de mâine la tratament.
De asemenea, ca programator sunt obişnuit de la lucru să îmi pot face o cafea sau un ceai în lobby atunci când aştept să intru la tratament , aş aprecia asemenea facilităţi la Socrates, ar fi pe măsura standardului ridicat al celorlalte dotări.”
