Semnele corpului care ne duc la medicul de recuperare

187 de articole

Începem acum o serie de postări dedicate educației pentru sănătate și medicinei preventive.

Dr. Armand Gogulescu, managerul Socrates Clinic și medic primar recuperare, medicină fizică și balneologie va răspunde pe parcurs la întrebarea care este pe buzele tuturor: „Care sunt semnele și semnalele pe care vi le dă corpul vostru ce ar trebui să vă aducă la medicul de familie și apoi în cabinetul unui medic specialist de recuperare pentru o consultație, un diagnostic de certitudine și începerea unui program terapeutic de ameliorare a durerii și inflamației și de prevenire a acutizării durerilor cronice?”

Durerea este un semnal pe care ni-l dă corpul nostru și care ar trebui să ne fie prieten de nădejde într-o abordare preventivă a sănătății. De cele mai multe ori însă, din păcate, durerea banală este ignorată, mai ales în tinerețe, atunci când ne simțim viteji și de neoprit și corpul nostru are puterea de a masca durerea.

De aceea, atunci când ajungem totuși în cabinetul unui medic și suntem întrebați ”De cât timp vă doare spatele?” și ”Ce ați făcut pentru a rezolva această problemă și a afla care este cauza ei?”, ne dăm seama că am ignorat o durere apărută timid cu ani în urmă și care a trecut inițial de la sine sau cu ajutorul unui antalgic sau antiinflamator. Ne-am tratat singuri, după ureche, iar afecțiunea și durerea s-a cronicizat și a lăsat sechele.

Fie că vorbim despre durerile de coloană lombară sau cervicală, de umăr, coate, mână, șold, genunchi sau glezne, există o serie de caracteristici ale stilului de viață și personalității fiecăruia dintre noi care influențează predispoziția la îmbolnăvire.

Factorii de risc psiho-sociali și profesionali

Există o serie de caracteristici ale stilului de viață și ale personalității care influențează predispoziția la durerile lombare.

Oboseala, stresul emoțional și forma fizică slabă s-au dovedit a fi factori de risc sever subestimați pentru durerile lombare.

Durerea poate avea cauze fiziologice, individuale și contextuale.

Factorii psiho-sociali – personalitatea, temperamentul, comportamentul, stresul, emoțiile, dar și familia, locul de muncă și stilul de viață – pot modifica sensibilitatea, severitatea și evoluția durerii cronice.

Acești factori creează un fundal susceptibil în dezvoltarea durerii cronice și în modelarea reacțiilor de răspuns la durere, agravând sau diminuând simptomatologia manifestată.

Anxietatea și depresia pot influența senzaţia dureroasă. Percepția gravității durerii depinde de câtă atenţie îi acordă pacientul. Somatizarea durerii presupune exacerbarea senzației de durere percepute. Durerea care devine cronică poate contribui și la dezvoltarea unor astfel de factori psihologici. Stresul poate afecta organismul în numeroase moduri, inclusiv provocând tensiune și contracturi musculare.

Din perspectivă profesională, dacă locul de muncă presupune munci fizice grele , necesită ridicarea obiectelor grele, împingerea sau tragerea lor, în special atunci când implică răsucirea sau vibrarea coloanei vertebrale, poate duce la leziuni și dureri de spate. Totodată, un loc de muncă inactiv sau un serviciu de birou pot, de asemenea, contribui la apariția durerii, mai ales dacă postura este defectuoasă sau nu vă ridicaţi de pe scaun aproape deloc pe parcursul zilei de lucru.

Relația interpersonală terapeutică dintre medic și pacient poate fi decisivă pentru succesul tratamentului, subliniază dr. Armand Gogulescu, ownerul Socrates Clinic.

Factorii fiziologici ce determină durerea de spate

Printre factorii fiziologici determinanți ai durerii de spate putem aminti vârsta, genetica, sarcina și sexul.

Primul episod dureros apare de obicei între 30 și 50 de ani. Durerile de spate devin mai frecvente odată cu înaintarea în vârstă.

Cu cât îmbătrânim se pierde din rezistența osului, iar tonusul, flexibilitatea și forța musculară scad. De asemenea, scade capacitatea discului intervertebral de a amortiza șocurile dintre vertebre și crește riscul stenozei vertebrale.

Unele cauze ale durerilor de spate, cum ar fi spondilita anchilozantă, au o componentă genetică.

Sarcina este însoțită în mod obișnuit de dureri de spate, care rezultă din modificări la nivelul pelvisului și modificări ale centrului de greutate. Simptomele durerilor de spate se rezolvă aproape întotdeauna postpartum, iar în timpul sarcinii terapia manuală specifică acestei perioade este de real ajutor. Exercițiile fizice sunt admise în această perioadă, la indicația medicului și sub supraveghere medicală. Există programe speciale de întreținere pentru primul, al doilea și al treilea trimestru de sarcină și pentru perioada post-lăuzie.

A fi supraponderal şi, mai ales, a crește rapid în greutate poate pune la grea încercare zona lombară și declanşează relativ rapid dureri lombare. Orice surplus pune presiune pe coloană, iar fiecare kilogram pe care îl dăm jos reprezintă un câștig. E important ca dietele și antrenamentele sportive să aibă însă ținte realiste și fezabile, având în vedere istoricul pacientului și capacitatea sa de reziliență și efort.

Nivelul scăzut de educație este asociat cu episoade mai frecvente și mai lungi de dureri de spate. Această legătură poate fi explicată prin natura muncii necalificate sau slab calificate ce presupune depunerea unui efort fizic intens pe care persoanele mai puțin educate o desfășoară, dar și printr-o serie de alte circumstanțe, cum ar fi accesul redus la asistență medicală, fumatul și consumul de alcool, dieta nesănătoasă, sănătatea mintală precară și niveluri mai ridicate de stres.

Durerea de spate este mai frecventă în rândul persoanelor sedentare. Lipsa tonusului musculaturii spatelui și abdomenului pot reprezenta un punct de plecare în declanşarea durerii de spate. „Războinicii din week-end” – persoanele care ies și se antrenează mult doar la sfârșit de săptămână – sunt mai predispuse să sufere episoade dureroase decât persoanele care fac zilnic activitate fizică moderată. Sportivii de performanță și muncitorii, au un risc este mai mare de durere lombară joasă. Studiile arată că exercițiile aerobe cu impact redus (mersul rapid, drumențiile, alergarea, ciclismul, înotul, dansul) sunt benefice asupra sănătății.

Durerea de spate care nu are legătură cu un accident sau o altă cauză cunoscută este neobișnuită la copii. Cu toate acestea, un rucsac supraîncărcat, plin cu rechizite, poate solicita mult prea mult musculatura, de aici rezultând disconfort și unele deficienţe de postură. Academia Americană de Chirurgie Ortopedică recomandă ca rucsacul să cântărească cel mult 15 până la 20% din greutatea corporală a copilului.

De ce este important diagnosticul diferențial?

La început, în faza inițială a declanșării durerii lombare, se recomandă repaus la pat, evitarea efortului, medicamente antalgice și miorelaxante.

Recomandarea Colegiului American de Radiologie este să nu se prescrie pacientului imagistică (RMN) pentru durerile lombare în primele 6 săptămâni, decât dacă sunt prezente semne de alarmă. Acestea includ traumatisme recente grave sau traume mai ușoare la cei cu vârsta peste 50 de ani, scădere în greutate sau febră fără cauză cunoscută, un diagnostic anterior de cancer, consum de droguri intravenoase, consum susținut de corticosteroizi, osteoporoză, vârstă peste 70 de ani și deficit neurologic cu simptome progresive sau stare de invaliditate.

Durerea lombară este o problemă particulară datorită faptului că nu există nicio altă afecțiune care să fie tratată în atât de multe moduri și de atât de mulți specialiști. Ea presupune un diagnostic diferențial care poate fi realizat de medicul de familie pornind de la tabloul clinic al pacientului – simptome, fenomene obiective și subiective, anamneză, istoric, investigații imagistice, alte afecțiuni care impun limitări în aplicarea unor proceduri (cardiac, hipertensiv, pacient oncologic).

Diagnosticul diferențial este util pentru evitarea confuziei între durerea dată de o colică renală și cea provocată de lombosciatică (lumbago acut).Când un pacient vine la un consult medical cu o durere de spate, el trebuie investigat pentru a se afla dacă este o durere strict legată de coloana vertebrală sau este o durere iradiată de la nivelul organelor interne. De multe ori poate fi vorba despre o patologie renală sau a altor organe pelvine și durerea poate să fie greșit interpretată ca fiind o durere vertebrală.

În funcție de durata de manifestare a simptomelor, vorbim despre durere lombara acută și durere lombară cronică.

Durerea acută se întinde pe o perioadă de patru săptămâni, în timp ce durerea cronică este cea care durează mai mult de trei luni. Mulți pacienți se sperie atunci când au un puseu dureros acut și evită să facă mișcare și să apeleze la fiziokinetoterapie, ceea ce este greșit, existând proceduri antalgice și antiinflamatorii care sunt recomandate pentru durerea supra-acută.

Cauzele durerii lombare joase

Colaborarea și comunicarea colegială multidisciplinară între medici este o abordare de bun simț profesional, în limitele de competență ale fiecărei specialități, iar pacientul beneficiază astfel de mai multe opinii medicale și un diagnostic precis. În funcție de concluziile diagnosticului diferențial și de cauzele presupuse ale durerii, medicul de familie trimite pacientul la medicul neurolog, neurochirurg, ortoped, reumatolog sau de recuperare medicală.

Cele mai frecvente cauze ale durerii lombare joaase sunt:

-Alterările degenerative ale discului intervertebral, în funcție de stadiile de evoluție ale herniei de disc, începând cu protruzia sau prolapsul discului intervertebral. Aceste alterări degenerative de natură mecanică se resimt în special la mișcare (mobilitate) și se ameliorează dacă pacientul stă întins

-Anomalii congenitale lombosacrate- lombalizarea sau sacralizarea L5

-Stenoza de canal spinal, un stadiu mai avansat al degenerării coloanei vertebrale, cu îngustarea canalului spinal, a spațiului alocat pentru măduva spinării și rădăcinile nervoase. În acest caz, durerea se diminuează în intensitate atunci când vă așezați sau vă aplecați spre înainte, dar se accentuează cu mersul sau statul în picioare o perioadă îndelungată

-Artroza articulațiilor interapofizare

-Fracturile de corpi vertebrali

-Bolile inflamatorii (spondilita anchilozantă). Afecțiunile de natură inflamatorie se accentuează noaptea, atunci când pacientul se trezește din somn datorită durerii.

-Boli infecțioase ale coloanei (discite infecțioase)

-Boli metabolice: osteoporoza, osteomalacia, boala Paget

-Tumori maligne: mielom multiplu, limfoame, metastaze vertebrale. În acest caz, nu se recomandă procedurile de electroterapie, dar sunt utile masajul și kinetoterapia.

-Sarcina, creșterea în greutate, sedentarismul, purtarea încălțămintei neadecvate cu toc înalt, saltelele de pat inadecvate (prea moi, etc).

Care sunt cele trei tipuri de durere lombară și cum facem diferența între ele?

Durerea la nivelul coloanei lombare poate afecta persoanele de toate vârstele. Caracteristicile acestor dureri, felul în care ele debutează, factorii care ameliorează durerea sau o exacerbează, asocierea cu alte semne clinice și, nu în ultimul rând, vârsta pacientului orientează către o anumită etiologie (cauză) a durerii lombare. Pentru diagnosticare sunt, însă, necesare investigații paraclinice, imagistice.

Există trei tipuri de durere lombară, frecvent întâlnite ca și patologie:

-durerea lombară de cauză inflamatorie (din spondilartropatii);

-durerea lombară de cauză mecanică (lombosciatică);

– durerea lombară din stenoza de canal spinal datorată uzurii și îmbătrânirii progresive a coloanei.

Cum putem face diferența între cele trei tipuri de durere lombară?

Durerea lombară de cauză inflamatorie (din spondilartropatii) are următoarele caracteristici:

-Debuteaza insidios, pe nesimțite (pacientul nu poate preciza exact momentul când a simțit prima dată această durere)

-Este persistentă (pacientul acuză durerea timp de câteva luni înainte de diagnosticare)

-Sunt afectate personele tinere, bărbații într-un procent mai mare decât femeile (de exemplu în spondilita anchilozantă)

-Apare în repaus

-Apare și noaptea, în special în a doua parte a acesteia, trezind pacientul din somn

-Durerea apărută pe parcursul nopții se însoțește de redoare (rigiditate, lipsă de suplețe) matinală (senzație de înțepenire a spatelui, care poate dura 1-2 ore)

-Durerea se ameliorează după mișcare și exercițiu fizic

-Durerea se agravează după repaus prelungit

-Durerea lombară iradiază în fese și poate iradia și pe partea posterioară a picioarelor, până la nivelul genunchiului, alternativ pe membrul inferior stâng și drept

Cea mai buna ameliorare a durerii lombare de cauză inflamatorie se obține după un program de exerciții fizice pe care pacienții ar trebui să îl facă zilnic.

Durerea lombară de cauză mecanică (lombosciatică) are următoarele caracteristici:

-Debutează brusc, de obicei după un efort fizic, după ridicarea greșită de greutăți cu coloana flectată (aplecați cu trunchiul înainte), după mișcări bruște de torsiune (răsucire) a corpului

-Durerea apare în timpul efortului sau la câteva ore după depunerea de efort

-Afectează persoane de toate vârstele

-Probabilitatea de recurență (apariție din nou) a episodului dureros este mare

-Episodul dureros durează până la 2 săptămâni

-Este agravată de efort suplimentar și de mișcările obișnuite din timpul zilei

-Este ameliorată de repaus

-Durerea este resimțită în zona lombară sau lombară joasă 

-Durerea poate iradia în marea majoritate a cazurilor unilateral, spre fesă, apoi pe partea posterioară și laterală a coapsei, pe gambă, pe fața dorsală a piciorului ajungând până la degetul mare

-Durerea poate iradia, de asemenea, spre fesă, apoi pe partea posterioară a coapsei și a gambei, călcâi, marginea laterală a piciorului până la nivelul degetului mic și pe talpă

-Se poate asocia cu tulburări de sensibilitate, resimțite de pacient sub formă de parestezii (amorțeli) în zona laterală a gambei și pe partea dorsală a piciorului sau la nivelul tălpii

-În cazuri severe, prelungite, se poate asocia cu pareze, paralizii (imposibilitatea de a mobiliza anumite grupe musculare), hipotonii (scăderea forței musculare) și atrofii musculare

Cea mai buna ameliorare a durerii lombare de cauză mecanică se obține în poziția de decubit dorsal (culcat) pe un plan dur, cu genunchii ușor flectați (scade astfel presiunea la nivelul coloanei lombare).

Durerea lombară din stenoza de canal spinal:

-Apare, de obicei, la persoane de vârsta a doua și a treia

-Durerea este agravată de ortostatism (statul în picioare) și extensia coloanei lombare

-Durerea este ameliorata de flexia coloanei

-Pacienții preferă poziția șezând și aplecat în față care le ameliorează durerea

-Durerea iradiază în ambele membre inferioare, coapsă, gambă, picior

-Se asociază cu tulburări de sensibilitate la nivelul membrelor inferioare, parestezii sau anestezie (pierderea sensibilității)

Cea mai bună ameliorare a durerii se obține în poziția șezând (iar acest semn este foarte sugestiv pentru durerea lombară cauzată de stenoza de canal spinal).

Orice durere de spate care persistă mai mult de 2 săptămâni necesită un consult de specialitate.

Diagnosticarea durerii lombare

Diagnosticul diferențial trebuie să vizeze și durerea lombară cauzată de neoplazii primare sau metastatice (cancer).
De asemenea, consultul medical trebuie să facă diferența între o durere lombară de cauză mecanică și durerea lombară de cauză inflamatorie.
Pentru a stabili cauza durerilor lombare, pe lângă un examen fizic amănunțit, medicul recomandă fie o radiografie de coloană, fie CT sau IRM. 

Tratamentul durerii lombare

Tratamentul se face în funcție de diagnostic.

Pentru durerea lombară de cauză mecanică, prima măsură recomandată este repausul la pat. Tratamentul constă în administrarea unor medicamente care să reducă inflamația și durerea și care să relaxeze musculatura. Se recomandă antilagice, antiinflamatorii și miorelaxante. În cazurile de durere lombară persistentă se pot administra infiltrații locale paravertebrale, cu preparate cortizonice în asociere cu un anestezic local.

Tratamentul fizical este folosit pentru efectele sale antialgice și de reducere a contracturilor musculare


Sunt recomandate ultrasonoterapia, curenții interferențiali, curenții diadinamici, curenții electromagnetici, termoterapia, curenții galvanici.
Kinetoterapia în perioada acută a durerilor urmărește o relaxare generală și o reducere a contracturii lombare paravertebrale. 
În cazul durerilor lombare cronice, se insistă pe tonifierea musculaturii trunchiului și pe exerciții de menținere a unei poziții corecte a coloanei lombare și a bazinului.

Tratamentul balnear este recomandat pacienților cu dureri lombare cronice
În marea majoritate a cazurilor, tratamentul medicamentos, de fizioterapie și kinetoterapie, este util în cazul durerilor lombare.
Indicație de intervenție chirurgicală au pacienții cu durere persistentă și recurentă în ciuda terapiei mai sus menționate, durere care asociază tulburari importante de sensibilitate ale membrelor inferioare, tulburări sfincteriene și sexuale.

Clinica Socrates

Suntem aici pentru a vă ajuta să treceți victorioși peste suferință, să vă recuperați cât mai repede și complet starea de bine și de sănătate.

Unde ne găsiți?